Pages

marți, 19 februarie 2013

Știi cum e?

Știi cum e sa plutești? Să simți că tot ce te înconjoară dispare într-o clipită înainte să-ți dai seama că timpul stă în loc și îți dă posibilitatea să fii fericit? Să fii strâns atât de tare în brațe și să simți că nu vei mai găsi o cale de ieșire, dar totuși să te simți în siguranță? Să fii privit profund în ochi încât să simți cum inima își etalează căldura și se deschide în totalitate pentru a se lăsa admirată?
Știi cum e să lași pe cineva să pătrundă în viața ta precum un hoț și să-ți fure fiecare simț, fiecare trăire, sentiment și să-ți placă acest lucru? Să-ți placă sentimentul când îi pui inima ta în palmele lui, știind că nu vei mai avea niciun control asupra ei și că va putea fi manevrată doar după voința lui? Să-ți placă sentimentul că aparții cuiva care te poate face fericit, dar care oricând te poate răni atât de ușor? (Să nu-ți pese de ultima parte pentru că gândești pozitiv, optimist, fiind sigur că acel cineva îți va așeza lumea la picioare și nicidecum nu va încerca să te rănească? Sau cel puțin așa îți place să crezi...)



Știi cum e să învingi teama de a fi respins și să ai curajul să strigi în gura mare ceea ce simți, fără să îți pese de alte păreri, persoane, vorbe? Să uiți că oamenii sunt răi și nu-ți vor binele și să încerci totuși să nu-ți pierzi încrederea în ei? Să uiți de orice supărare și să înveți să ierți orice greșeală? Să înveți să ierți pe acel cineva important din viața ta pentru că îți aduce bucurie în cele mai grele momente, îți este aproape de fiecare dată și te sprijină, indiferent de ce decizie ai lua?
Știi cum e să simți că ți s-a îndeplinit cel mai aprig vis? Că ai primit cel mai frumos cadou și că vei fi mereu tentat să răsplătești cumva persoana care a făcut posibil acest lucru? Dar răsplata nu va consta niciodată în cadourile neînsemnate pe care i le faci de câte ori ai ocazia, ci în a-i oferi înapoi același cadou...Să încerci să fii perfect pentru acel cineva care CONTEAZĂ...să îi oferi tot ce îi poți da, deci să te oferi pe tine în întregime. Știi cum e acest sentiment?
Dar oare știi cum e să fii tu cel ales? Să fii tu cel care ai norocul de a-și găsi fericirea? Să fii tu cel care, din miliardele de oameni de pe această neînsemnată planetă, ai găsit cel mai puternic motiv de a trăi? Să fii tu cel care crede că va fi fericit indiferent de ce se va întâmpla, atâta timp cât acel cineva îți va fi alături necondiționat? Știi cum e să te simți ”on the top of the world” și să savurezi fiecare moment?

duminică, 17 februarie 2013

EA ♥ EL


EA.
Oare cum ar putea exista EA fără EL? Fără dimineți însorite, fără aroma cafelei plutind în zorii zilei...EA pierdută prin așternuturi, în clasica LUI cămașă albă, șifonată , dar parcă turnată pe formele EI voluptoase și sexy. Cum ar putea exista EA fără zâmbetul lui angelic, fără buzele LUI moi și senzuale, fără săruturile LUI pătimașe și atât de pasionale încât stârnesc fiori pe pielea EI fină...
EA. Este tot ce și-ar putea dori EL. Este pasiune, gingășie, finețe, zâmbet, înțelegere, iubire..un colț de rai în cercul LUI de încredere construit treptat, aura LUI ce îi înconjoară sufletul... În ochii LUI, EA este sensul vieții..de fiecare dată când își întâlnesc privirile, EA îi transmite căldură și siguranță, lucruri pe care EL nu le-a simțit din partea nimănui. Dar le simte acum...simte cum îi pulsează fiecare arteră la atingerea EI, iar asta îi anesteziază orice durere fizică sau psihică, orice suferință, frustrare sau tristețe. Când e cu EA, orizontul nu i se mai pare atât de departe...oamenii nu i se mai par atât de falși, visurile par realitate, iar timpul parcă stă în loc. Totul se oprește...rămâne doar EL cu EA într-o dimineață oarecare, printre cearșafuri..EL admirându-i coapsele sculptate, jucându-se cu părul EI ciufulit și pe care îl adoră atât de tare, iar EA plutind în brațele lui puternice, unde se simte cel mai în siguranță și unde ar vrea să rămână pentru totdeauna. AMÂNDOI într-o dimineață oarecare, consumându-și dragostea pasională...sperând că timpul se va opri în loc pentru eternitate.



EL.
Oare cum ar putea exista EL fără EA? Fără dimineți înveselite de zâmbetul etern de pe fața EI, fără cafeaua ce-l trezește din simțuri și micul dejun gătit de EA cu atâta meticulozitate, ce-l pune pe picioare de fiecare dată după o noapte plină. EL abia ieșit din duș, cu prosopul agățat pe șolduri, mișcându-se alene spre EA, sărutând-o pe frunte și admirându-o în cămașa LUI în toată splendoarea... Cum ar putea exista EL fără vocea ei calmă, urându-i ”Bună dimineața, iubitule!” și mai ales fără accentul intensificat pe care îl pune pe ultimul cuvânt...de parcă EL i-ar aparține în totalitate.
EL. Este tot ce și-ar putea dori EA. Și ceva mai mult. Este putere, liniște, calmitate, siguranță, devotament, dragoste...visul EI devenit realitate din multe visuri spulberate, prezentul EI și viitorul...În ochii EI, EL este sensul vieții...imaginea sufletului-pereche oglindită în inima ei, ființa ce îi stârnește pasiunea și cea care îi aduce bucurie în zâmbet. Acum simte energie...vitalitate, intensitate la fiecare șoaptă a LUI, simte vibrația inimii LUI care bate pentru EA cu o rapiditate lascivă. Când e cu EL, luna și stelele nu i se mai par de neatins, nopțile nu mai par atât de lungi, răutatea lumii dispare și universul parcă complotează la atingerea țelurilor EI. EL este menirea EI și rostul sentimentelor frenetice pe care le exteriorizează...Timpul stă în loc și totul e completat de prezența LOR...rămân doar EI doi într-o dimineață oarecare, pierduți în așternuturi...EA sărutându-l pe gât și pe umerii fermi, simțindu-i emoția, iar EL realizând ca fără EA nu s-ar mai simți întreg nicicând. AMÂNDOI într-o dimineață oarecare, consumându-și iubirea pasională...sperând că timpul se va opri din zborul lui ireversibil pe vecie.

EA sau EL...EL sau EA. AMÂNDOI n-ar exista fără EL sau fără EA.