"Nimic nu e pierdut dacă se are în sfârşit curajul de a declara că totul e pierdut şi că trebuie să reîncepem de la început." Julio Cortazar
Am pierdut. Am pierdut atât de multe.
Am pierdut lucruri, visuri, amintiri, şanse şi din nefericire, oameni. Am ieşit din propria-mi cochilie şi m-am izbit de realitate. Poate nu am fost un om, o prietenă, o soră, o iubită, o fiică prea bună...dar nu cred că meritam. Cert este că am pierdut. Am pierdut în faţa vieţii, în faţa provocărilor, în faţa propriei persoane.
Nu sunt melacolică. Doar îmi fac ordine în viaţă, în gânduri, în suflet.
Dau startul unei noi ere. O eră a posibilităţilor, a sentimentelor. O eră a mea în care să-mi trăiesc viaţa prin a-mi asculta mai întâi inima şi de abia apoi mintea. Voi lăsa în urmă toate pierderile suferite. Dar voi încerca să nu le uit. Ele mă vor salva într-o bună zi. Ştiu asta. Poate pentru că îmi vor aminti de greşelile din trecut. Aşa voi învăţa să nu le repet.
Am pierdut multe. Dar sunt sigură că voi câştiga la fel de multe. Am pierdut, spiritual bineînţeles, o prietenă, o soră, un tată. Poate, într-o bună zi, îi voi recâştiga... dar până atunci, voi aprecia ceea ce am acum. Nu voi mai permite să mai pierd pe nimeni şi nimic.
Voi strânge din dinţi şi voi lupta pentru tot. Pentru viaţă. Pentru prieteni.Pentru familie. Voi aprecia fiecare secundă, minut, oră, zi... Voi iubi şi voi simţi fiecare impuls al vieţii.
Asta e tot ce contează. Şi poate am pierdut multe. Dar am câştigat la fel de multe..
